Clasa a VIII-a - Evaluare Națională

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „Andilandi. Călătoria lui Vlad pe Celălalt Tărâm” de Sînziana Popescu și prezentarea unui parc tematic, preluată de pe magicparc.ro.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — lumea magică și tărâmurile fermecate — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, narativ — este un fragment din romanul „Andilandi. Călătoria lui Vlad pe Celălalt Tărâm” de Sînziana Popescu, în care Vlad, ajuns pe Celălalt Tărâm, întâlnește un Cal Năzdrăvan și descoperă că a devenit Făt-Frumos, iar Textul 2 — nonliterar, de tip publicitar-informativ — este un fragment preluat de pe site-ul magicparc.ro, care prezintă redeschiderea Magic Parc și activitățile din „tărâmul fermecat” al parcului.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, exprimarea unei opinii argumentate despre atitudinea unui personaj

• Redactare — transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă, prezentarea unui element comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — despărțirea în silabe, formarea cuvintelor (derivare, compunere), sensul unui cuvânt în context, pleonasmul, valori morfologice (pronume relativ, adverb, numeral), gerunziul, vocativul, subordonatele completivă directă și circumstanțială de cauză și corectarea greșelilor

Subiectul al II-lea cere un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, despre o întâmplare petrecută într-un parc de distracții, cu o secvență descriptivă și una explicativă.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „Ochii Monei” de Thomas Schlesser și un articol despre pictorița Alexandra Nechita, preluat de pe agerpres.ro.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — copilăria și darul de a privi lumea — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, narativ — este un fragment din romanul „Ochii Monei” de Thomas Schlesser, în care Mona, o fetiță de zece ani, își pierde brusc vederea în timp ce își face temele la matematică, iar Textul 2 — nonliterar, de tip informativ — este un fragment dintr-un articol de Marina Bădulescu, preluat de pe site-ul agerpres.ro, despre Alexandra Nechita, artista născută la Vaslui pe care presa americană a numit-o „micuța Picasso”.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte, formularea ideilor principale/secundare

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, exprimarea unei opinii argumentate despre emoția unui personaj

• Redactare — prezentarea unui element comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — sunete și litere, formarea cuvintelor (derivare, compunere), sensul unei secvențe în context, paronimele, gradele de comparație ale adjectivului, pronumele negativ, construcția pasivă, subordonatele circumstanțiale de cauză și de scop și ortografie

Subiectul al II-lea cere caracterizarea personajului Mona, în minimum 150 de cuvinte.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: poezia „Ce dar să-ți fac acum că-i primăvară?” de Magda Isanos și un articol despre generozitate, publicat în Dilema veche.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — darul și bucuria de a dărui — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, liric — este poezia „Ce dar să-ți fac acum că-i primăvară?” de Magda Isanos, în care eul liric îi „coase” ființei dragi daruri din nori și din flori de primăvară, iar pentru pace, bucurii și sănătate se roagă la Dumnezeu, iar Textul 2 — nonliterar, de tip eseu — este un fragment din „Despre generozitate” de Maria Iordănescu, preluat de pe site-ul dilemaveche.ro, despre adevărata lecție a generozității și despre darurile care nu au preț.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, exprimarea unei opinii argumentate despre sentimentele eului liric

• Elemente de versificație — rima și măsura

• Redactare — prezentarea unui element comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — triftongul, formarea cuvintelor (derivare), sensul unui cuvânt în context, omonimia, cazurile substantivului, pronumele interogativ, complementul circumstanțial de loc, subordonatele circumstanțială de mod și atributivă și ortografie

Subiectul al II-lea cere un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, despre un peisaj de primăvară.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „Erus și Lumile Nevăzute” de Alec Blenche și un text despre curiozitatea copiilor, din volumul „Trandafirul micului prinț”.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — lecțiile pe care le învățăm privind lumea cu ochi noi — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, narativ, cu tipar textual dialogat — este un fragment din „Erus și Lumile Nevăzute” de Alec Blenche, în care Nuh, Erus și prietenii lor descoperă, privind un stejar, lecții despre răbdare, flexibilitate, unicitate și creștere, iar Textul 2 — nonliterar — este un fragment din „Șapte lecții pe care le putem învăța de la copii” (volumul „Trandafirul micului prinț”, coordonat de Tatiana Marțiș), preluat de pe site-ul tatianamorari.ro, despre curiozitatea și curajul copiilor.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, exprimarea unei opinii argumentate despre a privi lumea „cu ochi noi”

• Redactare — precizarea unei trăsături a tiparului textual dialogat, prezentarea unui element comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — diftongul, formarea cuvintelor (compunere, derivare), sensul unei expresii, polisemia, modurile personale ale verbului, pronumele personal în dativ, perfectul simplu, subordonatele atributivă și completivă directă și ortografie

Subiectul al II-lea cere redactarea unei note de jurnal, în minimum 150 de cuvinte, despre o întâmplare care a fost o lecție.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „Pentru că am promis” de Alec Blenche și o amintire despre prima zi de școală, de Oana Clătici.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — copilăria, școala și puterea cuvântului dat — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, narativ — este un fragment din „Pentru că am promis” de Alec Blenche, în care Matei, un băiețel care a învățat de la tatăl lui să se țină de cuvânt, se întreabă cum și-ar putea convinge colegii să-și respecte promisiunile, iar Textul 2 — nonliterar, memorialistic — este un fragment adaptat din „Amintiri din prima zi de școală” de Oana Clătici, preluat de pe site-ul mediazece.ro, în care autoarea își amintește cum a ajuns la școală, deși părinții o considerau prea mică, și cum a primit prima ei notă.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte, interpretarea unei comparații și a unui gest

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, exprimarea unei opinii argumentate despre emoțiile unui personaj

• Redactare — precizarea unei trăsături a textului narativ literar, prezentarea unui element comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — diftongul, formarea cuvintelor (derivare), sensul unei expresii, valori morfologice (adverb, pronume), cazul nominativ, modul imperativ, subordonatele circumstanțială de timp și completivă directă și ortografie

Subiectul al II-lea cere rezumatul textului 1, în 100-150 de cuvinte.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „Arta de a nu citi un roman” de Alex Moldovan și un afiș al Nocturnei Bibliotecilor de la Biblioteca Județeană Dâmbovița.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — cartea și lectura, între aparență și pasiune — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, narativ — este un fragment din „Arta de a nu citi un roman” de Alex Moldovan (volumul „Povestiri de citit pe sub bancă”), în care Alessia caută un roman „instagramabil” doar ca să se laude cu el pe rețelele sociale, iar Textul 2 — nonliterar, multimodal — este un afiș care anunță „Noaptea Detectivilor de Carte”, un eveniment dedicat misterelor literare și romanelor polițiste.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din textul literar și din afiș

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, legătura dintre imagine și mesaj, exprimarea unei opinii argumentate despre titlu

• Redactare — prezentarea unui element comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — hiatul, formarea cuvintelor (derivare, conversiune), sensul unei expresii, valori morfologice și funcții sintactice, vocativul, condițional-optativul, superlativul absolut, subordonata completivă prepozițională și ortografie

Subiectul al II-lea cere redactarea unei scrisori, în minimum 150 de cuvinte, prin care Alessia să fie convinsă să citească romanul.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: poezia „Pescărușii” de A. E. Baconsky și un articol cu curiozități despre pescăruși, preluat de pe libertatea.ro.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — pescărușii, între poezie și informație — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, liric — este poezia „Pescărușii” de A. E. Baconsky, în care eul liric contemplă zborul pescărușilor deasupra mării și își dorește liniștea și tăcerea, iar Textul 2 — nonliterar, de tip informativ — este un fragment din articolul lui Mihai Morcovescu despre curiozitățile acestor păsări: penajul, simțurile, comportamentul, migrația și simbolistica lor.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte, recunoașterea figurilor de stil

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, interpretarea stării eului liric

• Redactare — prezentarea unui element comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — diftongul, formarea cuvintelor (derivare, conversiune), sensul cuvintelor în context, morfologie (articolul, pronumele, adjectivul pronominal, prepoziția, perfectul simplu), sintaxa frazei (propoziții subordonate) și ortografie

Subiectul al II-lea cere un text descriptiv, de minimum 150 de cuvinte, despre animalul preferat.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „Cartea Mironei” de Cella Serghi și un articol despre copilăria Monicăi Lovinescu.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — relația dintre tată și fiică — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, narativ — este un fragment din „Cartea Mironei” de Cella Serghi, în care Mirona se trezește după un leșin, iar tatăl ei încearcă să afle adevărul de la ea, iar Textul 2 — nonliterar — este un fragment dintr-un articol de Angela Furtună, care evocă verile petrecute de Monica Lovinescu la Fălticeni alături de tatăl său.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte, formularea ideilor principale

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, exprimarea unei opinii argumentate

• Redactare — prezentarea unui element comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — sunete și litere, formarea cuvintelor (compunere, derivare), omografe, sensul unei expresii, felul pronumelui, gradele de comparație ale adjectivului, cazul dativ, subordonatele completivă prepozițională și atributivă și ortografie

Subiectul al II-lea cere redactarea unei pagini de jurnal, în minimum 150 de cuvinte, cu o secvență descriptivă și una explicativă.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama” de Matei Vișniec și un articol despre copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — copiii rămași acasă și legătura cu familia — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, dramatic — este un fragment din piesa „Extraterestrul care își dorea ca amintire o pijama” de Matei Vișniec, în care o bunică își culcă cei trei nepoți, ai căror părinți muncesc în Italia, iar Textul 2 — nonliterar, informativ — este un articol preluat de pe site-ul cursdeguvernare.ro, care prezintă rezultatele unui studiu Salvați Copiii despre copiii cu părinți plecați la muncă în străinătate.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, compararea modului de transmitere a informațiilor, exprimarea unei opinii argumentate

• Redactare — asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — despărțirea în silabe, formarea cuvintelor (compunere, derivare), omonime, sensul unei expresii, funcțiile sintactice ale substantivului, cazul nominativ și dativ, felul propozițiilor după scopul comunicării și corectarea greșelilor de exprimare și ortografie

Subiectul al II-lea cere caracterizarea personajului bunica, în minimum 150 de cuvinte.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „În umbra ei” de Simona Antonescu și un fragment de memorialistică despre copilărie, publicat în Dilema veche.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — familia și momentele petrecute împreună — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, narativ — este un fragment din „În umbra ei” de Simona Antonescu, în care o familie se adună la masă sub nuc, iar între Sabi și mama Cornelia plutește o tensiune nerostită, iar Textul 2 — nonliterar, memorialistic — este un fragment din „Amintiri din copilăria mea” de Andrei Chișcu, preluat din Dilema veche, în care autorul își amintește copilăria petrecută într-un cartier din București și duminicile în familie.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, identificarea unui tipar textual, exprimarea unei opinii argumentate

• Redactare — prezentarea unui element comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — despărțirea în silabe, formarea cuvintelor (derivare), omonime, sensul unei expresii, funcțiile sintactice ale pronumelui, cazul dativ, timpul perfect simplu, subordonata completivă directă și ortografie

Subiectul al II-lea cere redactarea unei scrisori, în minimum 150 de cuvinte, cu o secvență narativă și una descriptivă.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „Șoarecele B și alte povestiri” de Ion D. Sîrbu și un text despre șoarecele în cultură.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — șoarecele ca animal inteligent și ingenios — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, narativ cu tipar textual dialogat — este un fragment din „Șoarecele B și alte povestiri" de Ion D. Sîrbu, în care un savant îi povestește interlocutorului cum a descoperit soluția ingenioasă găsită de un șoarece pentru a ajunge la smântâna dintr-o sticlă de lapte, iar Textul 2 — nonliterar, de tip listă informativă — este preluat de pe site-ul goki.ro și prezintă imaginea șoarecelui în literatură, film, jocuri video și publicitate.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, identificarea emoției trăite de personaj

• Redactare — precizarea unei trăsături a tiparului textual dialogat, prezentarea unui element de conținut comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — fonetică (diftongul), formarea cuvintelor (derivare, conversiune), vocabular (sensul unei locuțiuni), morfologie (articolul nehotărât, modurile verbale, cazul dativ, pronumele cu funcție de atribut), sintaxa frazei (propoziții subordonate) și ortografie

Subiectul al II-lea cere redactarea unui text argumentativ, în minimum 150 de cuvinte, pe tema animalelor ca sursă de inspirație pentru oameni.

Test original, creat de profesorii LTRACE după modelul Evaluării Naționale. Texte: „Noapte de iarnă” de Nicolae Labiș și reportajul „Oamenii munților”.

Testul este structurat pe două texte cu temă comună — muntele iarna și fascinația înălțimilor — și urmărește evaluarea competențelor de receptare a textului și de utilizare corectă a limbii române.

Textul 1 — literar, poezie — este un fragment din „Noapte de iarnă" de Nicolae Labiș, în care eul liric contemplă de pe vârful unui munte înzăpezit un peisaj nocturn dominat de lumina lunii, iar Textul 2 — nonliterar, de tip reportaj — este un fragment din „Oamenii munților" de Liliana Nicolae, preluat de pe site-ul dilemaveche.ro, care prezintă viața salvamontistului Mihai Bardza la releul de pe vârful Coștila, la 2498 de metri altitudine.

Cerințele testului acoperă mai multe domenii de competență:

• Înțelegerea textului — identificarea informațiilor explicite din ambele texte

• Gândirea critică — stabilirea valorii de adevăr a unor enunțuri, exprimarea unei opinii argumentate despre izolare

• Redactare — identificarea unui motiv literar, prezentarea unui element de conținut comun celor două texte și asocierea cu un alt text literar

• Elemente de limbă română — fonetică (hiatul), formarea cuvintelor (derivare, compunere), vocabular (sens contextual, omonime), morfologie (pronume reflexiv, articol nehotărât, numeral, verb copulativ, cazul acuzativ), sintaxa frazei (propoziția subordonată atributivă) și ortografie

Subiectul al II-lea cere prezentarea mesajului textului liric, în minimum 150 de cuvinte.